Angela

Peronul prăfuit al gării Slatina într-o după-amiază a unei zile de iunie care încă nu se hotăra dacă să fie toridă sau cu ploaie. El şi ea, trecuţi bine de 60 de ani, în spatele meu, pe nişte scaune clasice de gară CFR. Eu stăteam în picioare lângă linia unu, deşi trenul pe care-l aşteptam urma să tragă la linia doi. Aşa e în gara Slatina: marfarul trage la linia unu iar trenurile de persoane la doi.

„Era Angela aia, Mariane”, începu ea, „avea un gagic pe unde era înainte Tribunalul, dacă ştii. Şi s-a dus ea într-o zi la el. Şi ăla a luat-o cu maşina pe malu’ Oltului. Şi-au făcut ei treaba şi, când să plece şi să o ducă pe Angela la gară, a făcut ăla pană. A rămas Angela toată noaptea în Slatina…” Începură amândoi să râdă de păţania femeii pe care o catalogau drept „curvă” parcă încuviinţând că aceasta era răsplata meritată de Angela.

Marian îşi aduse şi el aminte de o povestire tot cu Angela în rolul principal: „Eram mai alaltăieri la moară la Vităneşti şi aşteptam să intru. Când vine ea, Angela. Stăm noi de vorbă, mai vine, mai pleacă, când n-o mai văd deloc”. „A băgat-o moraru’ în vreo cameră pe acolo”, dezvălui nea’ Marian ceea ce părea eveniment şi pentru femeia care-l asculta dar şi pentru mine care trăgeam cu urechea.

„Ieşi după un timp, roşie la faţă. Io o văzusem că făcuse ceva. Când, văd că trage un sac de tărâţă şi pleacă. I-l dăduse ăla ca plată”, continuă Marian să explice.

„Aşa sunt ăştea”, îl aprobă şi femeia. „Puţine sunt curvele care nu se aleg cu ceva. Şi Angela asta mereu şi-a luat partea”.

Cei doi trecură brusc la alte subiecte. Femeia îi povesti lui Marian cum în tinereţile ei îi plăcea să se dea în tiribomba cu lanţuri, atunci când mergea la vreun bâlci sau târg. „Mă dădeam şi câte zece minute, Mariane. Şi nici nu mi-era frică. Acuma mi-ar fi frică, nu m-aş mai da”, mărturisi ea.

La un moment dat, femeia se ridică de pe scaunul albastru pe plasticul căruia scria CFR. „Ei, mă duc să iau o îngheţată. Tu ai grijă aici de bagaje. Îţi iau şi ţine una? Mănânci?”, îl întrebă ea pe Marian care refuză aproape politicos rămânând să-şi aştepte trenul în credinţă.

De Angela n-au mai zis nimic…

Anunțuri

Un răspuns la „Angela

  1. Pingback: Blatişti din toată ţara, uniţi-vă! « de Ionuţ Jifcu·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s