Vă rog cu mâncare?

Nea Dan este unul dintre personajele copilăriei mele de la Puturoasa, sat din comuna Brebeni. Ajuns la o vârstă mai înaintată, el este bucătar de ocazie pe la nunţi, botezuri şi alte cumetrii, iar când se îmbată, face şi pe lăutarul la aceste evenimente. Melodia preferată a lui nea Dan este „Bidineaua”, pe care o interpretează numai necenzurat şi numai după ce s-a îmbătat bine. Nu-i pasă de cine ar putea auzi versurile deocheate.

La un moment dat, Dan s-a ales cu porecla de Zvâcu’, o titulatură venită dintr-o onomatopee şi care mi-a fost explicată de un consătean: „Păi dacă nu stă locului deloc: zvâc! colea, zvâc! colo”.
În orice caz, trebuia să ai grijă de fiecare dată să nu-i spui lui Dan, în faţă, Zvâcu’, nici măcar atunci când, beat fiind, te acoperea de pupături. Dacă-ţi scăpa, aveai toate şansele să ajungi precum calul pe care Zvâcu’ îl avea în urmă cu câţiva ani. După cum chiar el povestea, în momentul în care cabalina n-a mai dorit să tragă atelajul pe o pantă, Dan i-a legat coada de picioarele din spate, l-a scos la soare şi l-a lăsat să fie mâncat de muşte.

Când şi când, nea Dan pleca şi la pescuit. Nu folosea undiţa, ci setci sau plase. De fiecare dată îi ruga pe copii să meargă cu el, însă de cele mai multe ori era refuzat. Zvâcu’ le replica amar: „Ai, mă? Vă rog cu mâncare?”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s