Până şi mănăstirile au conturi de Facebook…

manafb

Potrivit DEX-ului din 2009, citat de dexonline.ro, mănăstire înseamnă „Așezământ religios în care trăiesc, potrivit unor reguli de viață austere și izolați de lume, călugări sau călugărițe; p. restr. ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ; lăcaș în care serviciul divin este oficiat de călugări. ◊ Expr. A (se) duce sau a (se) închide, a intra, a trimite, a băga etc. la (o) mănăstire = a (se) călugări. [Var.: mânăstire, (înv.) monastíre s. f.] – Din sl. Monastyrĭ”.

Aşadar, preasfinţiţii călugări şi preasfinţitele măicuţe trăiesc „potrivit unor reguli de viață austere și izolați de lume”. Păi atunci, cine poate să-mi explice şi mie de ce pe Facebook există nenumărate pagini ale unor astfel de aşezăminte religioase? Odată cu crearea unui cont pe acest site de socializare aceste organizaţii îşi pierd scopul existenţei. Adică, dacă nu eşti izolat şi o arzi pe Facebook postând la fiecare oră câte una de-a lui Tony Poptămaş, te mai poţi numi că eşti mănăstire?

Se pare că da. Sau cel puţin în egală măsură cu faptul că pentru a ajunge în poarta majorităţilor mănăstirilor de pe la noi nu trebuie decât să te urci frumos în maşină şi să conduci un drum tihnit. 99,99% dintre ele nu sunt atât de izolate şi sunt la îndemâna enoriaşilor care le umplu vistieria în fiecare duminică sau cu fiecare sărbătoare mai mare.

În plus, mai câştigă un ban şi comercianţii care îşi aşează tarabele în poarta aşezămintelor religioase şi care scot la vânzare suveniruri, iconiţe, mititei şi bere rece. În aceste condiţii, nu pot decât să-mi exprim respectul faţă de măicuţele de la Mănăstirea Prislop care s-au supărat pe aceşti comercianţi pentru că au vândut bere şi mici în zilele de post şi i-au expulzat (pe larg aici). Gestul lor nu scuză însă parcările spaţioase amenajate, la intrarea în mănăstire.

Am stat, zilele trecute, preţ de câteva minute şi am analizat postările câtorva astfel de lăcaşuri de cult. Poptămaş, Teo Trandafir sau Andreea Marin ar fi invidioşi pe urările de „bună dimineaţa” sau de „noapte bună şi liniştită”, alături de bannerele cu vorbe de duh scoase din gura vreunui sfânt, a vreunui înţelept sau chiar a lui Iisus Christos.

În concepţia acestui popor de superstiţioşi care se consideră credincioşi, e de ajuns un „share” şi un „like” pentru a dobândi izbăvirea şi pentru a primi acces în Rai, altfel nu îmi explic de ce peretele de Facebook îmi este invadat cu astfel de postări.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s